inima comertului, culmea idioteniei...

Fiind genul de persoana care nu schimba canalul cand intra spoturile publicitare, m-am pus pe rumegat advertisingul romanesc atat cat pot si cat imi permite bagajul de cunostinte pe care l-am acumulat mai mult sau mai putin fortat de unele imprejurari. Nu se pune problema sa fac un studiu de caz elaborat sau ceva foarte complex...a fost mai mult un dialog intre eu si persoana mea care m-a intrigat foarte tare...M-am intrebat oare, daca o reclama este menita sa iti intre in cap, sa ramana acolo si sa te faca sa te gandesti la ea si implicit la ceea ce promoveaza atunci o reclama care este culmea idioteniei ce rol are...? O reclama care este atat de idioata incat te obsedeaza "uratenia" ei...cum ar fi un spot care mi-a ramas bine intiparit in minte si care exceleaza prin ceea ce as putea numi pocitura publicitara daca mi se permite sa inventez un astfel de termen! "Deschide deshide fereastra"...pana aici e ok...am inteles...ea trebuie sa deschida fereastra ca el sa continue sa spuna sau sa faca ceva! Problema este ca el nu continua nimic...desi ea deschide fereastra, el tine mortis sa repete aceiasi fraza, deja obsesiv, de unde incepi sa te intrebi daca nu cumva este fereastra gresita cea pe care femeia o deschide sau daca nu cumva el are probleme psihice si uneori "ii sare sidiul" la ultima fraza...Si ca spotul sa fie complet ca....durata...cererea de deschidere a ferestrei se repeta de vreo 7 ori ca sa intelegem! O reclama care dupa parerea mea nu are nimic bun in ea, este destul de agasanta si pe deasupra te si polueaza fonic (incearca sa asculti o propozitie, orice propozitie, de 10 ori sa vezi ce senzatie auditiva placuta ai) dar mi-a ramas in cap. Extraordinar...reclama la QFort imi ramane in cap si mi s-a intiparit bine de tot pe cornee astfel incat as putea sa o descriu cap coada desi este o reclama destul de "urata". Si atunci imi pun intrebarea...oare ea nu a atins scopul pe care il urmarea???Incerc inca sa gasesc raspunsul...

care libertate..

...cu ceva vreme in urma am vazut un film destul de bun...titlul lui e irelevant pentru moment insa acel film m-a facut sa deschid ochii si sa realizez ce se intampla defapt in jurul nostru. Chiar daca multi ar zice ca nimic acum as putea cu tarie sa ii contrazic, sa le spun ca se intampla un lucru complex si negativist care ia amploare pe zi ce trece multumita noua. Ne ingradim libertatea..noi si nimeni altcineva...ne constrangem si ne legam din ce in ce mai strans o lesa cu lant foarte scurt! Nu mai avem timp sa ne bucuram de lucrurile simple, sa radem, sa oferim dragoste sau macar sa avem rabdarea necesara sa o primim. Este un adevar faptul ca traim in secolul vitezei insa de ce sa fim la unison si sa alergam cu totii inspre nimic din ceea ce este important si relevant! De ce cele mai mari bucurii ne sunt date de lucruri materiale ci nu din elemente simple, spirituale, care sunt peste tot in jurul nostru, se intampla tot timpul insa suntem prea grabiti sa le vedem. Acum daca mi-as imagina toti oamenii fericiti din lucruri marunte ar fi o lume destul de interesanta si frumoasa...cum ar fi sa te bucuri la orice lucru marunt si sa fii tot timpul fericit..daca nu poti rezolva o problema sa treci peste ea zambind si sa te gandesti ca poate nu a fost momentul sa o rezolvi...sa gandim deschis si sa nu ne lasam doborati de problemele de care ne lovim in societate si sarcini pe care nu le putem duce la final usor! Pur si simplu sa traim...atunci am fi liberi nu?